marți, 30 decembrie 2008

Obtinerea cactusilor din seminte

Cred ca fiecare colectionar de cactusi s-a gandit macar odata la solutiile obtinerii acestora din seminte. Mergand mai departe cu rationamentul, s-a intrebat care sunt etapele ce trebuiesc parcurse si mai ales daca isi permite din punct de vedere al spatiului si timpului acest lucru. In cele ce urmeaza voi incerca sa raspund macar la o parte din aceste intrebari prin descrierea metodei pe care eu o folosesc, fara sa am pretentia de a enunta legi sau reguli universal valabile in acest sens.

O alta mentiune pe care trebuie sa o fac de la inceput este ca metoda pe care o folosesc este adaptata nevoilor si cunostintelor mele despre cultivarea cactusilor, in cazul cultivarilor masive, cum sunt nurseriile, fiind nevoie de utilaje si automatizari complexe care trebuie sa reduca costurile si sa usureze lucru fara sa afecteze bunadezvoltare a plantulelor in primii ani de viata. In acest caz aparitia unor esecuri sau greseli majore pote fi dezastruoasa.

Mai intai de toate trebuie sa ne punem cateva intrebari la care fie le raspundem de la bun inceput, fie le gasim raspunsul pe parcurs.

I. De ce semanam?

Mai inati am semanat din curiozitate, incepator fiind, dorind sa shtiu cat mai multe despre aceste minunate plante, apoi am descoperit ca-mi face placere si ca pot obtine plante frumoase, de exceptie, care nu se gasesc pe orice lista spre vanzare, cu locatie si FN, destul de ieftin. Reversul medaliei este timpul relativ indelungat pana la maturitatea plantelor in cauza si/sau evenimentele neplacute care pot aparea pe parcurs, unele imprevizibile.
Un alt motiv care m-a determinat sa experimentez a fost atingerea fiecarei etape din cultivarea cactusilor, de la semanare si pana la obtinerea semitelor in urma polenizarii. Astfel, prin propriile experiente si experimentari, reusim sa observam si sa intzelegem aspecte pe care altfel cu greu le putem aprofunda.

II. De unde procuram semintele?

Aici exista mai multe posibilitati si ele merg in starnsa legatura cu experienta noastra in domeniu. Astfel, un incepator, un colectionar care este la prima semanare, nu va investi sute de euro in seminte, ci va face cateva teste cu seminte de pe propriile plante sau de pe plantele altor colectionari. Eu am inceput cu seminte de pe plante din colectia Dag Panco de Grid, obtinute prin polenizare necontrolata, plantele fiind tinute sub cerul liber. La scurt timp, invatand primii pasi si fiind incurajat de rezultate, am cumparat seminte de la Steven Brack, Kohres si Cacti Connoisseur’s Boutique.

III. Care sunt uneltele necesare pentru a putea semana si ingriji plantele din momentul germinarii si pana la prima repicare?

Si aici fiecare se adapteaza nevoilor si posibilitatilor lui insa sunt cateva lucruri care nu ne pot lipsi in momentul in care ne apucam de semanat:
- solul in care se seamana
- vasul in care se seamana
- substante pentru dezinfectarea semintelor
- dispozitiv pentru sterilizarea solului
- apa cu care se uda din mom semanarii si pana la destuparea definitiva a vaselor in care s-a semanat - recomandabil de ploaie sau distilata, indiferent de situatie insa, trebuie sa fie sterile.
- dispozitiv pentru iluminare artificiala - recomandabil
- etichete si unelete de scris rezistente la umezeala.

IV. Care sunt etapele ce trebuiesc urmarite din momentul semanarii si pana la prima repicare?

Iata-le:

1. Pregatirea:

In aceasta etapa, presupunand ca avem tot ceea ce ne trebuie pentru a putea sa ne apucam de treaba, mai intai de toate trebuie sa pregatim uneltele, solul, spatiul si semintele pentru semanat.

- Solul - personal folosesc urmatorul amestec: 50% pamant de frunze de fag (cernut printr-o sita cu ochi de 5mm, din care am indepartat partile vegetale mari), 25% tuf vulcanic granulatie nu mai mare de 5mm, 25% pietris de rau sau piatra sparta cu granulatia 1-5mm.
Sterilizarea solului o fac la microunde, in borcane de sticla de 800ml. Umezesc tot solul din borcan pana rezulta un amestec omogen in care apa nu trebuie sa balteasca. Tin la microunde 15-20 minute borcanul/borcanele pe putere maxima. La scoaterea din cuptor a borcanelor (ATENTIE! sunt foarte firbinti) le acopar cu folie de impachetat alimente si le las pana se racesc la temperatura camerei.

- Vasul - aici prefer casolete dintr-un material care nu permite trecerea luminii prin peretii acesteia, cu latura nu mai mare de 15 cm, fara capac. Fundul vasului trebuie sa aiba suficiente gauri pt ca apa sa se scurga in cateva minute daca udarea se face pe deasupra si pt a permite absorbirea apei daca udarea se face pe jos.
Se pot folosi si vase transparente sau semitransparente insa trebuie stiut de la bun inceput ca algele vor invada mai intai peretii acestora si mai apoi si suprafata solului si vor sufoca plantulele.
Presupunand ca vasele sunt noi sau bine spalate le desinfectez mai intai cu un tampon de vata sau fasa medicala imbibata in alcool medicinal (spirt) apoi cu unul in apa oxigenata. Le curat atat la interior cat si la exterior. Se curata foarte bine marginile interioare si exterioare, colturile interioare.

- Etichetele - sunt curatate si dezinfectate exact ca si vasele si apoi sunt scrise cu codurile si/sau numele semintelor ce urmeaza a fi semanate. Pentru ca folosesc foarte multe atat ca separator intre specii atunci cand seman mai multe referinte / casoleta cat si pt a marca codurile corespunzatoare, le confectionez din jaluzele orizontale de plastic de culoare alba. Sunt ieftine si foarte bune.



- Spatiu in care vor sta vasele cu semanaturi din momentul semanarii si pana la prima repicare, cat si dispozitivele ajutatoare - functie de dimensiunile si forma vaselor in care seman, imi confectionez tavi din tabla in care voi pune vasele si cu ajutorul carora voi uda dupa germinare.


Prefer sa seman in lunile de iarna decembrie-ianuarie si din acest motiv consider ca este mult mai utila iluminarea artificiala. In cazul meu folosesc lampi cu tuburi cu vapori de mercur (neoane), care au si rolul de a incalzi suplimentar cat sunt aprinse. Consider ca un ciclu de iluminare de 12 ore cu 12 ore de intuneric este benefic din momentul germinarii. Astfel, odata cu ciclul lampii, se creaza si un cliclu de caldura cu diferenta intre lumina si intuneric, aspect binecunoscut ca fiind benefic, daca nu chiar obligatoriu pentru dezvoltarea cactusilor.

Lampile de iluminat le fixez pe un tub de PVC de 210 mm diametru, taiat pe jumatate pe intreaga lungime, pe interiorul caruia lipesc cu silicon folie de aluminiu. Folia de aluminiu are rolul de a reflecta si concentra lumina catre tava peste pe care va fi pus corpul de iuminat.




Automatizarea ciclului de functionare a corpurilor de iluminat o fac cu un programator electronic. Un astfel de dispozitiv este lesne de gasit in orice magazine de electronice sau chiar in supermarketuri.



2. Semanarea propriu-zisa:

In vasele bine curatate si dezinfectate asa cum am descris mai sus, pun solul sterilizat cu o lingura de metal (si ea dezinfectata) pana la maxim 1,5 cm de marginea superioara a vasului pentru ca, multe dintre speciile ce urmeaza a fi semanate pot creste mai inalte de aceasta distanta pana la descoperirea definitiva a lor, tendinta initiala a plantulelor fiind de etiolare, de crestere rapida, ca mai apoi, dupa prima repicare, sa inceapa sa creasca la dimensiunile specifice. Asez solul uniform cu lingura in cauza.
Intotdeauna sterilizez solul in ziua in care seman, nu mai inainte iar daca imi raman surplusuri, cand ma apuc din nou de semanat il sterilizez din nou.
Presar apoi semintele urmarind, pe cat posibil, ca distanta dintre doua seminte sa nu fie mai mica de 5mm. Nu fac o procedura din asezarea semintelor pe randuri sau coloane sau la distante fixe una de alta, pentru ca mi se pare absolut inutil, ba uneori chiar gresit.
Dupa ce am presarat semintele, le apas cu degetul sau cu lingura de metal pentru a se infunda in sol cat dimensiunea lor in diametru, apoi, cu un bidon cu pulverizator, ud bine semintele abea presarate cu apa oxigenata, aceasta fiind procedura mea de dezinfectare a lor, stiut fiind faptul ca apa oxigenata dizolva componentele organice. Un alt rol pe care il are pulverizarea cu apa oxigenata este inmuierea coajei semintelor, ajutand la germinare. Apa oxigenata este suficient de slaba cat sa nu atace samanta influentand viabilitatea acesteia, si suficient de puternica incat sa desinfecteze bine samanta si sa o inmoaie.
Acopar apoi casoleta cu folie de impachetat alimente pe care o fixez cu un fir elastic. Casoletele le asez in tavile prezentate mai sus iar tavile le acopar cu dispozitivele de iluminat. Recomand confectionarea unui dulap sau schelet cu rafturi adaptate la dimensiunea tavilor si corpurilor de iluminat pentru stivuirea acestora si accesul cat mai usor la ele.

La inceput el le-am tinut pe un dulap in dormitor:



In acest moment semanarea propriu-zisa s-a incheiat.

3. Ingrijirea pana la germinare

Dupa semanare, se inspecteaza zilnic vasele cu semanaturi, fara a le desoperi. Recomand ca pana la germinarea semintelor sa nu se descopere casoletele decat in cazul in care apare vreun pericol pentru seminte sau pentru plantulele ce vor rezulta in urma germinarii.
Eu m-am confruntat cu mucegaiuri care au aparut din cauza ca am uitat sa dezinfectez semintele.
Fericirea face ca au aparut a doua zi dupa ce am semanat, ca le-am vazut si le-am "topit" pulverizat apa oxigenata pe ele.
Din momentul semanarii si pana in momentul primei repicari solul poate sta in permanenta umed. Daca vi se pare la un momentdat prea uscat udati pe jos, fara sa descoperiti casoletele. Indicat este sa se foloseasca apa de ploaie care a fost fiarta si racita in prealabil. Fertilizanti nu se vor folosi de la inceput, vom vorbi despre asta in capitolul urmator.
Din momentul semanarii, daca nu apar neplaceri si semintele sunt de buna calitate, in cateva zile pana la 4 saptamani, functie de specie, ar trebui sa avem germinatie.
Referitor la temperatura optima pentru germinare, exista mai multe pareri. Eu am monitorizat-o doar, fara sa fac ceva pentru a o mentine la o anumita valoare si am avut in jur de 30 grade la lumina si nu sub 18 la intuneric. In aceste conditii toate speciile pe care le-am semanat mi-au germinat, rata germinatiei nedepinzand de conditii ci de calitatea semintelor, lucru confirmat si de alti colectionari care au achizitionat seminte din aceleasi surse. Astfel, atat cea mai proasta cat si cea mai buna rata de germinare am avut-o la Astrophytum – Lemayre cea dintai la cultivarii acestui gen dspre care se stie ca sunt cu probleme.

4. Ingrijirea de la germinare si pana la prima repicare


Dupa inceperea germinarii inspectiile vizuale sunt mai importante ca oricand deoarece plantulele pot avea nevoie de interventia noastra. Astfel, in mai multe randuri mi s-a intamplat ca o samanta sa imi germineze intr-un strop de apa pe peretele vasului (nu ma intrebati cum a ajuns acolo pentru ca nu shtiu sa va raspund) si a fost nevoie sa o mut cu o penseta pe sol. Deasemenea sunt dese cazurile in care coaja samantei ramane prinsa de varful plantulei, nedand voie acesteia sa se dezvolte in continuare. In acest caz mai intai pulverizati apa peste ele pentru ca de cele mai multe ori stropii vor indeparta coaja respectiva, altfel, cu o penseta, o indepartati cu mare atentie. In primele zile de la germinare plantulele sunt extreme de fragile asha ca va trebui sa va dezvoltati indemanarea, rabdarea si blandetea cand lucrati cu ele.
De acum trebuie sa incepem udarile, pe masura ce solul se usuca. Repet, recomand ca in primele luni, pana la prima repicare solul sa fie permanent umed. Plantulele se dezvolta, functie de specie si de conditii, relativ repede in aceste prime luni de viata. Astfel, la sfarsitul lui martie, inceputul lui aprilie, marea majoritate a plantulelor sunt gata pentru prima repicare.
La udari, in aceasta etapa, se pot folosi fertilizanti. Folosesc fertilizanti lichizi cu microelemente la jumatate din doza recomandata pe ambalaj, odata la 2 udari, dar nu incep folosirea lor mai devreme de aparitia primilor spini respectiv areole.
Se poat face aerisiri insa pana la prima repicare o atmosfera umeda este benefica dezvoltarii plantulelor.

5. Repicarea semanaturilor de cactusi

Incep prin a atrage atentia ca odata cu prima repicare cactusii incep un nou capitol in viata lor, unul de tranzitie, de la cultura intensiva la cea asemanatoare cu conditiile din natura si ca procesul este ireversibil. Acesta este motivul pentru care am tot batut apa in piua cu “prima repicare” pana in acest moment.
Astfel, dupa prima repicare trebuie sa rarim udarile, urmand ca in continuare sa invatam plantele cu seceta si sa le adaptam la lumina naturala, la soare. Toate aceste treceri se fac treptat fara sa socam plantele, acestea fiind destul de sensibile.
Repicarea o fac in ghivece cu latura de 4,5cm sau in ghivece mai mari plantand mai multe in acelasi ghiveci. Nu exista o regula stricta privind dimensiunea sau forma ghivecelor insa, functie de spatiul pe care il avem si de indemanarea noastra de a controla umiditatea din sol ne alegem ghivecele in care plantele vor vietui pana in urmatoarea primavara. Si solul in care transplantam va fi unul de tranzitie, un sol cu maxim 20% humus, bogat in componente minerale. Avand in vedere ca in final toate plantele mele ajung pe mineral, iata care este compozitia solului in care fac prima repicare: 15% pamant de frunze de fag, 20% tuf volcanic, 20% pietris de rau cu granulatia 1-8mm, 45% spartura din diferite roci pe care le am la indemana in momentul respective. Folosesc acest sol atat pentru transplantarea ferocactusilor cat si pentru a ariocarpusilor. In cazul semanaturilor mai dificile sum sunt cele de aztekium, geohintonia, echinocatus polycephalus etc, folosesc din prima clipa sol complet mineral.
Fertilizarile se reduc si ele sau chiar se elimina, functie de componentele minerale pe care le avem la indemana pentru a ne face amestecul de sol.
In cazul plantelor de dimensiuni mici folosesc o penseta de plastic pentru a transplanta.
Astfel, in luna iunie marea majoritate a plantelor semanate in decembrie-ianuarie pot ajunge intr-un loc cu soare insa permanent supravegheate si umbrite in dupamiezele toride. Si udarile sunt in continuare dese comparativ cu celelalte plante din colectie, in general de 2 ori pe saptamana daca nu chiar la 2 zile.
Toamna tarziu, daca plantele au crescut sanatoase, se pot trece la iernat, insa intr-un mediu putin mai calduros decat al celorlalte plante mature din colectie, bine aerisite. Daca se deshidrateaza considerabil se poat face pulverizari cu apa in zilele insorite, avand grija ca ventilatia sa fie pe masura umiditatii.
In primavara urmatorului an se poate face o noua transpalntare si in functie de stadiul de dezvoltare plantele pot ocupa loc printre celelalte ghivece din colectie.

In continuare atentia trebuie sa fie sporita si indreptata in directia acestor plante tinere.

6. Probleme intalnite

- M-am confruntat cu mucegaiuri atat minore cat si massive. Pe cele minore le-am indepartat cu un betisor cu vata la capat inmuiat in alcool medicinal. Pe cele massive le-am tratat cu stropi de apa oxigenata care nu a atacat si plantulele.
O alata solutie este folosire unui fungicid inda nu am experienta in acest sens si nu ma pot pronunta aupra eficientei.
Daca nu puteti scapa de mucegaiuri solutia optima este reducerea umiditatii si aerisirea completa.

Musculite ale caror larve imi mancau radacinile plantulelor si care, pana sa imi dau seama care este problema au facut ravagii. Le-am tratat cu succes cu confidor.



Genurile pe care le-am semanat cu success cu metoda descrisa mai sus sunt:

Ariocarpus, Astrophytum, Copiapoa, Echinocactus, Epithelantha, Ferocactus, Glandulicactus, Gymnocactus, Leuchtembergia, Lophophora, Mammillaria, Neochilenia, Neoporteria, Obregonia, Pelecyphora, Strombocactus, Thelocactus, Turbinicarpus.

Inchei prin a atrage atentia ca ca cea mai buna tehnica de semanat este cea adaptata experientei, nevoii si posibilitatilor fiecaruia, neexistand o solutie universal valabila in acest sens.

Sunt deschis intrebarilor si discutiilor pe aceasta tema.

La Multi Ani 2009!